În dezvoltarea istorică, oraşul Târgu-Jiu a receptat în vatra etnoculturală a Gorjului toate fenomenele, mutaţiile specifice orânduirilor social-economice.

În perioada 1944 -1990 învăţământul din Târgu-Jiu a cunoscut o puternică afirmare. Pe de o parte, s-a consolidat o bună tradiţie a şcolii gorjene de mai bine de un secol, iar pe de altă parte, s-au consolidat noi unităţi şcolare, atât în Târgu-Jiu cât şi în judeţ, în conformitate cu cerinţele şi nevoile tot mai diversificate ale vieţii economice şi social-culturale. S-au creat unităţi de învăţământ viabile, de la nivelul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal până la cel postliceal şi universitar.

Târgu Jiu şi judeţul Gorj au dat ţării personalităţi de prim rang: soprana de renume mondial Elena Theodorini, actriţele Maria Theodoroiu, Raluca Stavrescu, Maria Bengescu, Elvira Godeanu, regizorul Victor Dumitrescu – Bumbeşti, plasticienii Vasile Blendea, Horaţiu Dumitru, Iosif Keber, Dumitru Ion Norocea, Grigore Vrăbiescu, Matei Băzăvan, muzicologul Constantin Brăiloiu, solistele de muzică populară Maria Tănase, Maria Lătăreţu, savantul Ion Popescu – Voiteşti, astronomul Victor Daimaca etc.

            După cel de-al doilea război mondial, sistemul cultural se instituţionalizează, apare ansamblul folcloric profesionist „Doina Gorjului” iar, Muzeul Gorjului îşi continuă şi amplifică activitatea prin crearea secţiilor de artă, şi etnografie de la Curtişoara în 1975, respectiv în 1979. Pe lângă Biblioteca Judeţeană apar filiale noi, precum Biblioteca de Artă „Iosif Keber”.           

 Pentru educaţia artistică a elevilor a fost înfiinţată Şcoala de Muzică şi Arte Plastice  Tg-Jiu care şi-a deschis porţile la data de 1.09.1958, având 47 de elevi şi următorii profesori Ion Tănase, Ion Dragomir şi Toma Berduş (vioară) , Edith   Tănase (pian), Ladislau Racotzi (vioară şi cello), I. Andrei , Ion Savu şi Vasile Cherciu (instrumente de suflat), Maria Racotzi (cello) şi Anca Zgarbură (arte plastice).

         Ulterior a fost înfiinţată şi o secţie de pian la Sadu, Bumbeşti-Jiu condusă de profesorul Virgil Suchici, iar la examen participau profesori de la Tg-Jiu în frunte cu directorul. Iniţial şcoala de muzică şi arte plastice şi-au desfăşurat activitatea pe str. Griviţa în casa Culcer, unde odinioară răsunau acordurile pianului la care cântau Ana Culcer, fiica lui Barbu Bălcescu, fratele marelui revoluţionar şi cărturar paşoptist Nicolae Bălcescu. Mai târziu, urmare creşterii numărului de elevi, şcolii i s-a pus la dispoziţie clădirea din str. Siret, nr.28.

         Începutul a fost greu. Nu erau suficiente instrumente şi partituri muzicale dar cu tenacitate şi pasiune, directorul, împreună cu celelalte cadre didactice au reuşit să asigure desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv – educativ. Elevii şcolii erau elevi ai şcolilor din Tg-Jiu şi din alte localităţi ale judeţului, frecventând şcoala după orele de curs de la şcolile generale de unde proveneau.

         An de an a crescut numărul elevilor, astfel că numai în anul şcolar 1969/1970 cursurile şcolii au fost urmate  de 365 elevi de vârstă şcolară şi 30 preşcolari. În şcoală au venit noi cadre didactice precum Toma Orzeanu, Pantelimon Popescu, Şerban Vasiliu, Janina Prelipceanu, Ecaterina Sbenghe, Petre Sălceanu, Stela Cristofaru, Andrei Baciu, Salcina Berca şi Profira Negru.

         La finele fiecărui an şcolar colectivul de elevi şi cadre didactice prezentau în faţa locuitorilor oraşului spectacole foarte mult apreciate de către aceştia. Toate aceste manifestări erau însoţite şi de expoziţii de artă plastică coordonate de Ana Zgarbură şi Nicolae Gheorghe.

          În cadrul şcolii au existat şi au desfăşurat o bogată activitate o serie de formaţii după cum urmează:

  • primă orchestră formată din profesori şi elevi înfiinţată şi condusă de către prof. Gheorghe Dragomir, preluată mai târziu de prof. Ion Tănase şi ulterior de prof. Vasile Avramescu;
  • a doua orchestră, înfiinţată mai târziu şi condusă de prof. Gheorghe Dragomir;
  • orchestra elevilor sub bagheta profesorilor Ion Tănase şi Vasile Avramescu;
  • trio format de profesorii Tury Francisc (vioară), Edith Tănase (pian) şi Tury Gheorghe (cello)
  • quartet de corzi compus din profesori ai şcolii;
  • corul de cameră format din cadrele didactice ale şcolii conduse de profesor Doina Nimară (Chesnoiu);
  • sextetul vocal „Vox muzicae” format din profesori ai şcolii.

Cursurile Şcolii de Muzică şi Arte Plastice Tg-Jiu au fost absolvite de un număr mare de  elevi talentaţi care, ulterior au urmat liceele de muzică şi conservatorul.

Anii au trecut şi în colectivul de cadre didactice au venit şi tinerii absolvenţi ai facultăţii de profil unii chiar au fost elevi ai şcolii aşa cum sunt: Doina Chesnoiu, Aurelia Savu, Ecaterina Socaci, Gabriela Mareşi, Mihaela Florescu, Mihaela Sanda Popescu, Diana Sălceanu, Mircea Suchici, Florin Berculescu, Mariana Olaru, Daniela Dobriţescu, Loredana Buliga, Florin Dumitrescu, Ştefan Socaci, Gabriel Popescu, Oana Stoenescu, Bistreanu Constantin, Daniela Buduran.

Şcoala a fost condusă de-a lungul  existenţei  ei  de oameni devotaţi învăţământului în adevăratul înţeles al acestui cuvânt.

Întâiul director al Şcolii de Muzică şi Arte Plastice Tg-Jiu  şi principalul ei fondator a fost distinsul  profesor Constantin Chiată, care a reuşit să atragă în rândul cadrelor didactice ale şcolii, oameni îndrăgostiţi de profesia lor.

Şcoala a început în condiţii grele; nu era mobilier, nu erau instrumente muzicale. S-au făcut achiziţii de la şcolile din oraş de la persoane particulare, de la casări. În curtea şcolii mai existau clădiri unde cu ani în urmă erau grajdurile spitalului. Acestea au fost amenajate, uşile capitonate şi au devenit săli de clasă. Sala cea mare a şcolii era pentru audiţii muzicale, organizate în mod fregvent. În fiecare an instrumentele erau controlate şi acordate de către specialişti aduşi de la Tg-Mureş și Tr-Severin. Se organizau audiţii muzicale, schimburi de experienţă cu alte şcoli de muzică din ţară serbări şi audiţii la finele fiecărui an şcolar.

În fiecare an se dădeau examene de sfârşit de an la care participau toate cadrele didactice împreună cu elevii și părinţii. Mulţi elevi după ce au terminat Școala de muzică din Tg-Jiu au intrat la Liceul de Muzică din Piteşti. Instrumentiştii de la Fanfara Municipiului sunt foşti elevi ai Școlii de muzică şi apoi ai Liceului de Muzică din Piteşti.     ( Enăşescu, Drăgan, ş.a.).

            Elevii s-au remarcat la concursurile pe ţară şi au obţinut premii: Tunischi Valentin, Gugu Doina, Lupu Octavian, Ţigăran Ana-Maria, Suchici Mircea (acum este instrumentist la Filarmonica din Craiova).

Foşti elevi ai Şcolii de muzică fac parte din Ansamblul „Doina Gorjului” sau activează la Şcoala  Populară de Artă: Blondea Aurel, Luca Adrian, Muscurici.

Directorul Teatrului Liric din Craiova a funcţionat şi în această şcoală: Dinulescu. Audiţiile muzicale, spectacolele date de către elevii şcolii atrăgeau un public numeros din oraş. Tatăl meu a înfiinţat o subsecţie de muzică la Sadu, profesor Suchici (unchiul lui Mircea Suchici) pentru elevii talentaţi din zonă.

Ordinea, disciplina, ţinuta la clasă erau caracteristicile de bază ale dascălilor şi elevilor. Dascălii, care au lucrat împreună cu tatăl meu i-au purtat respect şi după pensionare, încât atunci când a decedat au dorit să fie depus în şcoala pe care a condus-o 18 ani, în cancelarie.

Începând cu anul şcolar 1990-1991 instituţia a funcţionat ca şcoală cu program integrat de muzică şi arte plastice, având în acel an  un efectiv de 521 elevi. Din anul şcolar1992-1993 şcoala a dobândit statutul de liceu cu clasele I-XII şi cu un efectiv de 530 elevi din care clasa a IX-a 27 elevi la muzică şi 15 elevi la arte plastice. În anul 1993, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de existenţă şcoala a dobândit statutul de Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”.

Şcoala a fost condusă de-a lungul  existenţei  ei  de oameni devotaţi învăţământului în adevăratul înţeles al acestui cuvânt.

Întâiul director al Şcolii de Muzică şi Arte Plastice Tg-Jiu  şi principalul ei fondator a fost distinsul  profesor Constantin Chiată, care a reuşit să atragă în rândul cadrelor didactice ale şcolii, oameni îndrăgostiţi de profesia lor. Profesorul Constantin Chiată a fost pensionat în anul 1976. I-au urmat în funcţie profesoara Lucia Crăciun (1976-1980), profesorii Liviu Sălceanu (1980-1981), Vasile Cioroianu (1981-1984), profesoara Doina Nimară (1984-1990), profesorul Leonard Făsuiescu (1990-1991), profesoara Mariana Mănescu (1991-1997), profesorul Gheorghe Angliţoiu (1997-1998), profesoara Doina Nimară Chesnoiu (1998-2007), profesoara Savu Aurelia (2007-2011), profesorul Pasăre Dumitru (2011-2012) și profesorul Ciortea Dumitru (2012-2014). Toţi s-au străduit să asigure condiţii pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ şi au încercat să crească prestigiului acestei şcoli cu fiecare activitate desfășurată.

Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” a fost situat în zona centrală a Municipiului Târgu – Jiu pe strada Siretului nr. 28, până în toamna anului 2003. În anul 2003 s-a mutat în clădirea Şcolii Gimnaziale „Cătălin Grigore Haidău”, după numele fostului elev devenit erou al Revoluției Române din Decembrie 1989 din strada Griviţei, nr. 34, preluând şi clasele acestei şcoli, denumirea fiind în continuare de Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constatin Brăiloiu”. Cu acest nume a funcționat liceul până în anul 2013, când s-a schimbat în Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” Tg-Jiu.